Definita cuvantului întort
întórt (întoártă), adj. – 1. Strîmb, răsucit. – 2. Încăpățînat, îndărătnic. Lat. intortum, de la intorquĕre (Pușcariu 888; Tiktin; DAR), cf. întoarce. – Der. întortochia, vb. (a încurca; a face ocoluri) cu un suf. neclar care pare de origine expresivă (după Pușcariu 889; Pușcariu, Dacor., VII, 478 și DAR, din lat. *intorticŭlāre, ca fr. entortiller, sp. entortijar; după Tiktin, mai puțin probabil, de la var. puțin folosită întortoca, prin intermediul prez. întortochez); întortochetură, s. f. (labirint, ocoliș).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu întort
FART s.n. Unsoare pentru schiuri. [< fr. fart < cuv. norvegian]. Vezi definitia »
SPORT s.n. Practică metodică a exercițiilor fizice, făcută pentru întărirea corpului și pentru a educa voința, curajul, inițiativa etc. [< fr., engl. sport]. Vezi definitia »
EXSÉRT, -Ă adj. (bot.; despre organe) ieșit în afară. (< fr. exsert, lat. exsertus) Vezi definitia »
curt, -ă, curți, -te, adj. (reg.) scurt de coadă, berc, ciumpav, ciopârtac, retezat, ciont. Vezi definitia »
ȘART2, șarturi, s. n. 1. Rânduială, uzanță, tradiție, datină. 2. Rost, socoteală, tâlc. ◊ Loc. adv. Pe șart = în ordine, pe rând. – Din tc. șart Vezi definitia »