EXTRAPOLÁRE s.f. 1. Extindere ipotetică, pe baza unui raționament prin analogie, a unei noțiuni de la un domeniu la altul; trecere de la o idee la alta mai complexă, cu o sferă mai largă etc.; generalizare. 2. (Mat.) Operația de determinare a unei serii de valori ale unei funcții pentru valori situate în afara unui interval de valori cunoscute; extrapolație. [< extrapola]. Vezi definitia »

ȚĂRCĂLUÍRE s. f. v. țărcălui. [DAR] Vezi definitia »

ÎNSEMNÁRE, însemnări, s. f. Acțiunea de a însemna și rezultatul ei. ♦ (Concr.) Notă, mențiune scrisă. – V. însemna. Vezi definitia »

PUÍRE s. f. (Reg.) Acțiunea de a pui³. – V. pui³. Vezi definitia »

DESFÁCERE, desfaceri, s. f. Acțiunea de a (se) desface și rezultatul ei; desfăcut¹, descompunere, despărțire, dezorganizare; anulare; vânzare. ♦ Lichidare. – V. desface. Vezi definitia »