Definita cuvantului iofca
iofcá (iofcále), s. f. – Pastă făinoasă, tăieței. – Var. (i)efca. Tc. yufka (Șeineanu, II, 224; Lokotsch 962).

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu iofca
NOCTILÚCA s. m. protozoar marin, sferic, prevăzut cu un flagel fosforescent. (< fr. noctiluque, lat. noctiluca) Vezi definitia »
ZBRÁNCA s. f. art. (Reg.; în expr.) A face zbranca = a da iureș, distrugând, nimicind. A da zbranca = a izgoni pe cineva, a-l lăsa pe drumuri. – Et. nec. Vezi definitia »
PETRIFICÁ, petrífic, vb. I. Refl. și tranz. 1. A căpăta sau a face să capete aspect de piatră, de mineral, a deveni sau a face să devină piatră, mineral; a (se) acoperi cu o crustă de piatră, de mineral; spec. a deveni sau a face să devină fosilă. ♦ Fig. A rămâne sau a face să rămână (mereu) neschimbat; a încremeni sau a face să încremenească. 2. (În basme) A (se) preface în stană de piatră; a (se) împietri. [Prez. ind. acc. și: petrifíc.Var.: pietrificá vb. I] – După fr. pétrifier, germ. petrifizieren. Vezi definitia »
cercá (cérc, át), vb.1. A examina, a studia, a cerceta. – 2. A încerca, a supune la o probă. – 3. A încerca, a se strădui. – 4. A căuta, a încerca. – 5. A solicita, a pretinde. – 6. A merge în căutare, a urmări. – 7. A vizita, a frecventa. – 8. A suferi, a îndura. – Var. (der.) încerca. Lat. circāre (Diez, Gramm., I, 32; Diez, I, 122; Pușcariu 352; Candrea-Dens., 313; REW 1938: DAR): cf. alb. kërkoj (Meyer 138; Philippide, II, 636), it. cercare, prov., cat., sp., port. cercar, fr. chercher. Pentru semantismul din rom., cf. Pușcariu, Dacor., IV, 671-9. A încerca, al cărui uz se confundă cu cel al lui cerca (modern se preferă în literatură forma încerca), este considerat de Candrea-Dens. și DAR reprezentant al unui lat. *in circāre; este însă vorba mai curînd de o der. rom. Der. cercător, adj. (căutător, cercetător, examinator); cercător, s. m. (cercetător; specialist; explorator; descoperitor; spion); înv. cu toate aceste sensuri; (în)cercare, s. f. (acțiunea de a încerca; sondare, apreciere; examen; experiență; chin, suferință, necaz); cercală, s. f. (lînă cu care se încearcă rezultatul unei vopsele, înainte de a se vopsi toată cantitatea); cercat, s. n. (căutare, cercetare); cercătoare, s. f. (sondă); cercătură, s. f. (încercare, probă, examen; investigație, verificare; sondare), înv. Vezi definitia »
Bunica s. pr. (glum.) poreclă dată omului politic Ion Iliescu. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z