SÂMBURE, sâmburi, s. m. 1. Parte din interiorul unor fructe, cu învelișul lemnos, care conține sămânța; p. restr. partea moale a seminței, care conține substanța germinativă. ♦ (Impr.) Sămânță. 2. Fig. Parte centrală, fundamentală, esențială a unui lucru, a unei acțiuni; miez, inimă, nucleu; p. ext. germen. ♦ (Concr.) Grup restrâns de oameni care acționează în mod organizat și care formează nucleul unei grupări mai mari. ♦ Fig. Esență, idee esențială. 3. Fig. Părticică, fărâmă. [Var.: (rar) sâmbur s. m.] – Cf. alb. sumbull, thumbull. Vezi definitia »

ÎNMLĂDIÉRE, înmlădieri, s. f. Acțiunea de a (se) înmlădia; mlădiere. [Pr.: -di-e-] – V. înmlădia. Vezi definitia »

PATINÁRE¹, patinări, s. f. Acțiunea de a (se) patina¹ și rezultatul ei. – V. patina¹. Vezi definitia »

CORE¹- elem. „dans”. (< fr. chore-, cf. gr. khores) Vezi definitia »

IMATERIALIZÁRE s.f. Acțiunea de a se imaterializa; pierdere a materialității, a caracterului material; aneantizare. [Pron. -ri-a-. / < imaterializa]. Vezi definitia »