țoloábă, țoloábe, s.f. (reg.) 1. haină veche, uzată. 2. femeie depravată. Vezi definitia »

HUIDÚMĂ, huidume, s. f. (Fam.) Persoană mare și grasă; matahală. – Et. nec. Vezi definitia »

PICIÓCĂ s. f. v. picioică. Vezi definitia »

cádă (cắzi), s. f. – Vană, vas mare. – Mr. cadă. Lat. cada, cadus din gr. ϰάδον (Densusianu, Hlr., 13; Pușcariu 250; REW 1456; cf. Diculescu, Elementele, 467), cf. alb. kadë, arag. cado(llo), sp. cadozo. Poate să fi intrat în rom. pe diverse căi, căci cuvîntul gr. a dat și sl. kadĭ (› bg., sb., cr. kada, mag. kád). Din bg., după Conev 63 (cf. Miklosich, Lexicon, 279). Vezi definitia »

INTELECTRÓNICĂ s. f. disciplină științifică, combinarea inteligenței umane cu posibilitățile oferite de mașinile electronice de calcul. (< engl. intellectronics) Vezi definitia »