FLÁCĂRĂ, flăcări, s. f. 1. Masă liberă de gaze care iese dintr-un corp solid sau dintr-un lichid aprins și care arde cu dezvoltare de căldură și de lumină; parte luminoasă mobilă care se înalță ca o limbă de foc dintr-un corp aprins; pară¹, văpaie; flamă. ◊ Expr. A fi în flăcări = a arde puternic, a fi cuprins de flăcări. 2. Fig. Înflăcărare, pasiune; căldură; strălucire. [Pl. și: flacări, flacăre] – Lat. *flaccula (= facula). Vezi definitia »

PIOSCLERÓZĂ s. f. inflamație purulentă asociată cu o hiperplazie a țesutului conjunctiv. (< fr. pyosclérose) Vezi definitia »

ȘÍNDRĂ, șindre, s. f. (Reg.) Șindrilă. – Din scr. šindra. Vezi definitia »

PALMIÉRĂ s.f. Bucată dreptunghiulară de piele groasă care protejează palmele. [< palmă + -ieră]. Vezi definitia »

SÂRBOÁICĂ, sârboaice, s. f. Femeie care face parte din populația de bază a Serbiei sau este originară de acolo – Sârb + suf. -oaică. Vezi definitia »