Definita cuvantului irosi
irosí (irosésc, irosít), vb. – A consuma, a cheltui, a prăpădi, a risipi. – Var. (f)i(e)rosi. Probabil de la afierosi „a risipi”, cu pierderea lui a- ca în (a)coperi, (a)menința, (a)mesteca etc. Pierderea lui f-, prin intermediul unei faze h-, este normală în fața lui i, cf. fi › hi, fier › hier, fireș › hireș etc. Cihac, II, 660 (urmat de DAR și Scriban) pleacă de la ngr. φυραίνω, aorist φύραισα „a se micșora”, care pare a se potrivi și mai puțin, formal și semantic. Der. propusă de Tiktin, de la ierosi „a consacra” ‹ ngr. ἰερώνω (care este forma simplă de la afierosi) nu pare probabilă, întrucît acest cuvînt nu a avut nici o circulație populară. – Der. (f)iroseală, s. f. (risipă).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu irosi
firosí, firosésc, vb. IV (înv.) 1. (refl.; despre lichide) a se prelinge. 2. (fig.) a risipi, a irosi, a prăpădi. Vezi definitia »
practisí, practisésc, vb. IV (înv.) a face practică, a se exersa. Vezi definitia »
PARASTISÍ, parastisesc, vb. IV. Tranz. (Grecism înv.) A juca, a interpreta un rol într-o piesă de teatru; a reprezenta o piesă de teatru. [Var.: parastuí vb. IV] – Din ngr. parastíso (viitor. lui parasténo). Vezi definitia »
schimosí, schimosésc, vb. IV (reg.) 1. a (se) schimonosi. 2. a ridiculiza. 3. a afecta, a se ismeni, a face mofturi. Vezi definitia »
BORIS I (BORIS-MIHAIL), han (cneaz) bulgar (852-889). A consolidat autoritatea centrală și a lărgit granițele statului. În timpul domniei lui, bulgarii au adoptat creștinismul ca religie de stat (864 sau 865). Vezi definitia »