Definita cuvantului iscusat
iscusát (-tă), adj. – Scutit de impozite. Ngr. ἐξϰουσάτος, din lat. excusatus (Bogrea, Lui N. Iorga, omagiu, Craiova 1922, p. 51-63; Drăganu, Dacor., III, 726; DAR). Popular, rar.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu iscusat
APOSTÁT, -Ă adj. (adesea s.) 1. Care a renunțat la convingerile anterioare.; (p. ext.) răzvrătit. [< fr. apostat, cf. gr. apostates – rebel]. Vezi definitia »
MENTOLÁT, -Ă adj. Care conține mentol, aromat cu mentol. [Cf. fr. mentholé]. Vezi definitia »
AUTOUTILÁT, -Ă, autoutilați, -te, adj. Care s-a utilat cu mijloace proprii. [Pr.: a-u-to-u-] – Auto1- + utilat. Vezi definitia »
SUDÁT1 s. n. Sudare. – V. suda. Vezi definitia »
DEFETIȘIZÁT, -Ă, defetișizați, -te, adj. (Despre obiecte, idei etc.) Care și-a pierdut caracterul de fetiș. – V. defetișiza. Vezi definitia »