Definita cuvantului fonator
fonatór adj. m., f. fonatoáre; pl. f. fonatoáre

Sursa: DOOM 2
Cuvinte ce rimeaza cu fonator
RADIOAMATÓR s. m. cel care practică radioamatorismul. (< fr. radio-amateur) Vezi definitia »
NUMITÓR s. m. termen al unei fracții, sub linia de fracție, indicând în câte părți a fost împărțit întregul. ◊ a aduce la același ~ = a face ca două sau mai multe fracții să aibă același numitor; (fig.) a pune de acord puncte de vedere diferite. (< numi + -tor) Vezi definitia »
PROCHÉSTOR s. m. magistrat roman care exercita funcții financiare în provincii, recrutat dintre foștii chestori. (< lat. proquaestor) Vezi definitia »
NECUVÂNTĂTÓR, -OÁRE, necuvântători, -oare, adj. Care nu vorbește. ♦ (Substantivat) Animal. – Ne- + cuvântător. Vezi definitia »
ANTROPOCÓR, -Ă adj. răspândit de către om sau cu ajutorul mijloacelor create de el. (< fr. anthropochore) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z