Definita cuvantului ismă
ísmă (-me), s. f. – 1. (Înv.) Miros, parfum. – 2. Mentă. Var. izmă. Mr. aνiazmu. Ngr. (ἀ)γιόσμος „mentă”, de unde și alb. dhiozmë, bg. giozum. Cuvîntul ngr., din gr. ἠδύοσμον, pare să fi suferit o apropiere de ἀγίασμα, cf. aghiasmă, poate datorită folosirii acestei plante (cf. sp. hisopo „plantă” și „mătăuz”). Din gr. òσμή „miros” după Tiktin; de la òσμή prin intermediul unei forme eolice ὔσμη › *iusmă, după Diculescu, Elementele, 482; de la mag. izme, după Gáldi, Dict., 178; din mag. izmat „parfum” ‹ germ. Schmack, după Pușcariu, Dacor., VII, 117; Pușcariu, Lr., 105 și DAR.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ismă
HARISMĂ, harisme, s.f. 1. Un dar daruit de către Dumnezeu oamenilor. 2. Un dar extraordinar prin care Biserica este mângâiată, întărită și zidită, cel care primește un astfel de dar se numește harismatic. 3. O funcțiune în cadrul Trupului lui Hristos, care este Biserica. /<gr. cάrisma Vezi definitia »
PRÍMĂ1 s.f. Retribuție suplimentară acordată cuiva pentru îndeplinirea exemplară sau depășirea unor condiții de calitate și de cantitate privind producția. ♦ Sumă care se plătește inițial sau periodic unei instituții de asigurare. [< fr. prime, cf. lat. praemium]. Vezi definitia »
PERIMETROSALPINGÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație care afectează uterul și salpingele. [Cf. fr. périmétrosalpingite]. Vezi definitia »
SÍSTOLĂ s. f. 1. contracția periodică, ritmică a mușchiului cardiac, însoțită de împingerea sângelui din inimă în artere. 2. fază de contractare a vacuolelor pulsatile, la alge. (< fr. systole) Vezi definitia »
cinzeácă s.f. 1. (reg., înv.) măsură de capacitate pentru băuturi (1/8 dintr-un litru). 2. (reg., înv.) o întindere de pământ de 200 de stânjeni pătrați. Vezi definitia »