Definita cuvantului ispită
ispítă (ispíte), s. f. – 1. Cercetare, investigație, studiu, examen. – 2. Efort, sforțare. – 3. Probă, încercare, experiment. – 4. Experiență, cunoaștere directă. – 5. Ademenire, seducere, tentație. Sl. ispytĭ, cf. bg. ispit (Miklosich, Slaw. Elem., 24; Miklosich, Lexicon, 267; Cihac, II, 151; DAR) sau postverbal de la ispiti (Tiktin). Toate uzurile sînt înv., cu excepția ultimului. – Der. ispiti, vb. (a căuta, a cerceta, a examina; a întreba; a spiona; a încerca, a căuta să; refl., a se încumeta, a fi tentat; a pune la încercare; a tenta, a seduce), din sl. ispitati (toate uzurile sînt înv., cu excepția ultimului); ispiteală, s. f. (probă, încercare), înv.; ispititor, adj. (ademenitor); ispitaci, adj. (capabil, iscusit), format ca iscodaci.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ispită
TOROCÁLĂ, torocale, s. f. (Reg.) Amestecătură de mai multe feluri de mâncare, respingătoare la gust și la vedere. Vezi definitia »
CORDÍTĂ2, cordite, s. f. (Med.; în sintagma) Cordită trofică = afecțiune a coardelor vocale care determină o disfonie manifestată prin scăderea potențialului de efort vocal. – Din fr. chordite. Vezi definitia »
CRIOTÉHNICĂ s. f. ansamblul tehnicilor de producere și utilizare a temperaturilor foarte joase. (< fr. cryotechnique) Vezi definitia »
BEȘICOÁSĂ (‹ beșică „bășică”) s. f. Arbust ornamental din familia leguminoaselor, înalt de 2-3 m, cu frunze imparipenat-compuse, flori galbene dispuse în raceme axiliare și fructe păstăi („Colutea arborescens”). Vezi definitia »
MUIERÚȘCĂ, muieruște, s. f. 1. Diminutiv al lui muiere1; muierușă. 2. (Înv. și reg.) Femelă. – Muiere1 + suf. -ușcă. Vezi definitia »