Definita cuvantului istorie
istórie (istórii), s. f. – 1. Știință care studiază dezvoltarea complexă a societății, a unui popor etc. – 2. Poveste, relatare. – 3. Conflict, încurcătură, necaz. – 4. Organ genital. – Mr. isturie. Lat. historia sau gr. ἰρτορία (sec. XVII). Accentul istorie, înv., se aude actualmente numai pentru sensurile 3 și 4. – Der. istorioară, s. f. (anecdotă, povestire distractivă, banc); istornic, adj. (istoric), sec. XVIII, înv.; istoric, adj., din fr. historique; istoricesc, adj. (istoric), sec. XVII, înv.; istoric, s. m. (specialist în istorie), din lat. historicus, sec. XVII; istorisi (var. rară istori), vb. (a povesti, a relata), din gr. ἰρτορῶ, ἰρτορίσω; istoriograf, s. m. (cronicar, istoric), din gr. ἰρτοριόγραφος (sec. XVIII); istoriografie, s. f. (știință auxiliară istoriei care se ocupă cu studiul evoluției concepțiilor și operelor istorice); preistorie, s. f., din fr. préhistoire; preistoric, adj.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu istorie
AEROEMBOLÍE s.f. (Biol.) Prezența unor bule de gaz în țesuturi. [Gen. -iei. / Cf. fr. aéroembolie]. Vezi definitia »
acianopsíe (-ci-a-nop- / -an-op-) s. f., art. acianopsía, g.-d. acianopsíi, art. acianopsiéi Vezi definitia »
HETEROMORFÍE s. f. 1. heteromorfism. 2. sterilitate a florilor generată de existența deosebirilor de lungime între stil și stamine. (< fr. hétéromorphie) Vezi definitia »
ANOVULÁȚIE s. f. lipsă a ovulației în timpul ciclului menstrual. (< fr. anovulation) Vezi definitia »
ICNOLOGÍE s. f. ramură a paleontologiei care studiază urmele de locomoție lăsate de vertebratele fosile pe sedimente. (< fr. ichnologie) Vezi definitia »