Definita cuvantului italian
italián (italiánă), adj. – 1. Care face parte din populația de bază a Italiei. – 2. Care aparține Italiei. – Var. (pop.) italian, (înv.) ital. It. italiano, și inainte (sec. XVII) din lat. italus. – Der. italian, s. m.; italiancă, s. f.; italienesc, adj. (italian); italienește, adv. (în limba italiană); (i)talienie, s. f. (înv., limba italiană); italienism, s. n.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu italian
ghiozdán (ghiozdáne), s. f. – Obiect de formă dreptunghiulară folosit de școlari pentru a-și transporta cărțile și caietele; servietă. Tc. ǵüzdan, küzdan (Șeineanu, II, 183; Lokotsch 758; Ronzevalle 70). Vezi definitia »
MEROVINGIÁN, -Ă, merovingieni, -e, adj. Care aparține primei dinastii de regi ai statului franc, privitor la această dinastie. [Pr.: -gi-an] – Din fr. mérovingien. Vezi definitia »
BATRACIÁN, batracieni, s. m. (La pl.) Clasă de vertebrate cuprinzând animale amfibii caracterizate prin existența a patru membre adaptate la mers, prin temperatură variabilă și prin dezvoltare prin metamorfoză; (și la sg.) animal făcând parte din această clasă. [Pr.: -ci-an] – Fr. batracien (< gr.). Vezi definitia »
HAVÁN I. adj. inv., s. n. (de) culoarea tutunului, maro-deschis, tabac. II. s. f. 1. țigară de foi de calitate superioară. 2. plută de mare din trunchiuri de brad dispuse în forma unei țigări de foi și legate cu cabluri. (< fr. havane) Vezi definitia »
BORÁN s.m. Nume generic al compușilor borului cu hidrogenul. [< fr. borane]. Vezi definitia »