ACREDITÁRE s.f. Acțiunea de a acredita. ◊ Scrisori de acreditare = documente diplomatice prin care se confirmă calitatea unui reprezentant plenipotențiar. [< acredita]. Vezi definitia »

sloveníre, sloveníri, s.f. (înv.) 1. citire literă cu literă, silabisire. 2. silabă. 3. (reg.; în forma: slomnire) îngăimare. 4. (reg.; în forma: slomnire) apariție treptată; mijire. Vezi definitia »

IMUNIZÁRE, imunizări, s. f. Acțiunea de a (se) imuniza și rezultatul ei. – V. imuniza. Vezi definitia »

FANDOSÍRE, fandosiri, s. f. (Fam.) Faptul de a se fandosi; fandoseală. – V. fandosi. Vezi definitia »

ȘEZĂTOÁRE, șezători s.f. v. șezător (2) [DEX'98]. Vezi definitia »