Definita cuvantului izmană
izmánă (izméne), s. f. – Indispensabili. – Mr. zmeană, megl. izmeani. Sl. izmĕna „schimb” (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 144; Tiktin; Conev 83 și 99; Densusianu, GS, II, 316; DAR); pentru semantism, cf. it. mutande, rom. schimburi. Cf. primeni. Sing. este rar. – Der. izmeni, vb. (a schimba, a altera; refl., a se schimba, a se înrăutăți; refl., a face nazuri, a se răsfăța), din sl. izmĕniti „a schimba”; izmeneală (var. înv. izmenitură), s. f. (moft, afectare).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu izmană
OCULTÍSTICĂ s.f. Ocultism. [Cf. it. occultistica]. Vezi definitia »
RADIOTELEMECÁNICĂ s. f. Ramură a telemecanicii care folosește undele radio pentru emiterea și recepționarea comenzilor. [Pr.: -di-o-] – Radio1- + telemecanică. Vezi definitia »
SUCULÉNȚĂ, suculențe, s. f. (Adesea fig.) Însușirea de a fi suculent; savoare. – Din fr. succulence. Vezi definitia »
ACRITÚRĂ, acrituri, s. f. Aliment acru; (în special) murătură. – Din acri + suf. -(i)tură. Vezi definitia »
LUPINÓZĂ s. f. intoxicație a unor animale (cai, oi) cu lupin. (< fr. lupinose) Vezi definitia »