ȘFÍCHI, (I) interj., (II) șfichiuri, s. n. I. Interj. Cuvânt care imită șuieratul biciului. II. S. n. 1. Capătul subțire și neîmpletit al biciului; pleasnă. ♦ Lovitură dată cu vârful biciului. ♦ Fig. Vorbă răutăcioasă, răutate, împunsătură. ◊ Expr. A lua (pe cineva) în sfichi = a înțepa cu vorba; a ironiza. 2. Mănunchi, grup de fire de păr. – Onomatopee. Vezi definitia »

HÂNDÍCHI, hândichiuri, s. n. V. hindichi. Vezi definitia »

ZBUGHͲ, zbughésc, vb. IV. Tranz. ~ (din zbeg) Vezi definitia »

MINISCHÍ s. n. schi mai scurt și mai lat decât schiul clasic, care permite o mai mare stabilitate la depășirile de viteză. (< fr. miniski) Vezi definitia »

SCHI s.n. 1. Un fel de patină de lemn, aproape ca lungime cu înălțimea omului, cu care se poate merge alunecând pe zăpadă. 2. Sport de iarnă practicat cu schiurile (1). ♦ Schi nautic = sport nautic în care executantul, tras de o barcă cu motor, alunecă pe apă menținându-se pe una sau pe două scânduri; water-ski. [< fr., norv. ski]. Vezi definitia »