Definita cuvantului împăcăluire
ÎMPĂCĂLUÍRE s. f. v. împăcălui. [DAR]
Sursa: Neoficial
Sursa: Neoficial
Cuvinte ce rimeaza cu împăcăluire
AUTOECHILIBRÁRE, autoechilibrări, s. f. Echilibrare (la roțile de automobil). [Pr.: a-u-to-e-] – Auto2 + echilibrare. Vezi definitia »
DESCRÍERE s.f. Acțiunea de a descrie și rezultatul ei; descripție. ♦ Lucrare sau pasaj dintr-o lucrare în care se descrie ceva. [< descrie]. Vezi definitia »
AMORȚÍRE, amorțiri s. f. Faptul de a amorți; amorțeală; fig. indiferență, inerție. – V. amorți. Vezi definitia »
ÎNROȘÍRE s. f. Faptul de a (se) înroși. – V. înroși. Vezi definitia »
pichíre (píchiri), s. f. – Bibilică (Numida meleagris). – Var. piche, pichere, picură. Origine îndoielnică, dar sigur legată de ngr. ποιϰίλος „pestriț”, cf. numele sp. Originea imitativă (Scriban) pare mai puțin probabilă. Vezi definitia »