púșiță, púșițe, s.f. (reg.) 1. puroi. 2. (în expr.) a avea pușiță = (despre copii) a plânge, a suspina, a scânci. 3. (în forma : pușiț, s.n.) mușiță. Vezi definitia »

DRUSÉTĂ s.f. Cardă de construcție specială, folosită în operația de drusare. [< fr. droussette]. Vezi definitia »

SIPÍCĂ, sipici, s. f. Numele a două plante erbacee, una cu tulpina ramificată, cu frunze păroase și cu flori albe-albăstrui (Cephalaria transsilvanica), cealaltă cu flori gălbui-roșietice, întrebuințată în medicină (Scabiosa ochroleuca). – Cf. sl. šipŭkŭ „trandafir”. Vezi definitia »

CLÉVETĂ, clevete, s. f. (Înv.) Clevetire, calomnie – Din sl. kleveta. Vezi definitia »

EVIDÉNȚĂ, (2) evidențe, s. f. 1. Faptul de a fi evident, caracterul a ceea ce este evident; certitudine. ◊ Expr. A scoate (sau a pune) în evidență = a scoate la iveală, a sublinia. 2. Activitate care asigură informarea permanentă și precisă despre situația dintr-un anumit domeniu prin înregistrarea și controlul proceselor, fenomenelor, lucrurilor, bunurilor, persoanelor etc. din punct de vedere cantitativ și calitativ. – Din fr. évidence, lat. evidentia, it. evidenza. Vezi definitia »