Definita cuvantului joc
joc (jócuri), s. n. – 1. Acțiunea de a se juca, activitate distractivă. – 2. Acțiunea de a juca pentru a cîștiga ceva. – 3. Dans. – 4. Despre actori, acțiunea de a interpreta pe scenă un rol. – 5. La materiale textile, ape. – Mr. (a)gioc, megl., istr. joc. Lat. iōcus (Pușcariu 909; Candrea-Dens., 904; REW 4588; DAR), cf. it. giuoco, prov. joc, fr. jeu, cat. jog, sp. juego, port. jogo. Cf. juca. – Der. joacă, s. f. (joc, jucărie; distracție), ca dop-doapă, țep-țeapă, etc. (după Tiktin și DAR, postverbal de la a juca). Din rom. provin rut. žjok (Candrea, Elemente, 408), rus. dzok (Vasmer, I, 349).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu joc
puióc, puióci, s.m. și puiócuri, s.n. (reg.) 1. (s.m.) pui mai mare; pui de găină mai mare. 2. (s.n.) pui de animal mai mare; puiandru. 3. (s.n.) sertar mai mare; sertăroi. Vezi definitia »
SCOC, scocuri, s. n. 1. Canal, jgheab prin care curge apa pentru a pune în mișcare roata morii sau a joagărului; lăptoc, uluc. ♦ Groapă, adâncitură făcută de apa care cade din scoc (1) ♦ P. gener. Jgheab, canal pentru scurgerea unui lichid. 2. Construcție din lemn în formă de jgheab, pe care alunecă buștenii de la locul de tăiere până la căile de transport. 3. Jgheab sau tub metalic folosit la transportul prin alunecare al produselor miniere excavate. – Din scr. skok. Vezi definitia »
MANIÓC s.m. Arbust tropical cu rădăcina în formă de tubercul, din care se extrage o făină hrănitoare; (p. ext.) făină extrasă din această plantă. [Pron. -ni-oc. / < fr. manioc, cf. sp., port. manioca]. Vezi definitia »
BIUNIVÓC, -Ă adj. care are corespondență unică în ambele sensuri. ♦ (mat., log.) corespondență ~ă = corespondență între elementele a două mulțimi, astfel încât fiecare element al uneia corespunde univoc unui element din cealaltă. (< fr. biunivoque) Vezi definitia »
inóc, inóci, s.m. (înv.) asin sălbatic. Vezi definitia »