strung (-guri), s. n. – Mașină-unealtă care îndeplinește diferite operații de așchiere. – Var. Mold., Trans., strug, și der. Mr. strug. Sl. strugŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 46; Tiktin; Conev 66), de la strugati „a răzui”, var. a lui stružiti, cf. struji, și bg., cr., slov., rus. strug. Nazala nu a fost explicată; ar putea fi o influență din gr., cf. ngr. στρουγγύλος „rotund”, cu atît mai mult cu cît γγ sau γϰ în loc de γ, ϰ este destul de frecventă în ngr. – Der. strungar, s. m. (strujitor), cf. bg. strugarĭ, sb. strugar; strungări, vb. (a strunji); strungărie, s. f. (strung, atelierul strungarului). Vezi definitia »

ANTIDÚMPING s.n. Apărare a unei țări împotriva unui dumping străin, mai ales prin aplicarea de taxe vamale protecționiste. [< fr. antidumping]. Vezi definitia »

PÁSING s.n. v. passing. Vezi definitia »

VANG, vanguri, s. n. (Constr.) Grindă așezată de-a lungul marginilor unei scări fixe, pe care se reazemă capetele treptelor. – Din germ. Wange. Vezi definitia »

CAMERLÍNG s.m. (Bis.) Titlu a doi cardinali ai curiei pontificale, dintre care unul este în fruntea camerei apostolice și celălalt conduce colegiul sacru, însărcinat să administreze bunurile bisericii. [Cf. fr. camerlingue, it. camerlengo]. Vezi definitia »