RETRANSMIȚĂTÓR s. n. (telec.) aparat care retransmite automat semnalele pe care le primește. (după fr. retransmitteur) Vezi definitia »

SONÓR, -Ă I. adj. 1. care produce sunete. ◊ care are un sunet frumos, plăcut; răsunător, plin, puternic. 2. care propagă, amplifică sunetele. 3. (despre consoane) care se produce prin vibrarea coardelor vocale. 4. (despre filme) însoțit de vorbire și de muzică. II. s. n. partea sonoră a unui film. (< fr. sonore, lat. sonorus) Vezi definitia »

CONJUNCTÓR, conjunctoare, s. n. (În sintagma) Conjuctor-disjunctor = aparat electric care închide și deschide automat un circuit electric. – Din fr. conjoncteur. Vezi definitia »

ASEDIATÓR, -OÁRE adj. (adesea s.) Care asediază. [Cf. it. assediatore]. Vezi definitia »

PERSECUTÓR, -OÁRE s.m. și f. (Rar) Cel care persecută; prigonitor. [Cf. fr. persécuteur]. Vezi definitia »