LĂIȚÚCĂ, lăițuci, s. f. (Reg.) Lăicioară. [Pr.: lă-i-] – Din la(v)iță + suf. -ucă. Vezi definitia »

MÓBILĂ, mobile, s. f. (Mai ales la pl.) Obiect (cu destinație practică precisă) care servește la amenajarea unei locuințe, a unei instituții etc. și care se sprijină de obicei cu partea inferioară pe podea. ♦ (La sg.; colectiv) Mobilier. – Din fr. meuble, it. mobilia, germ. Möbel. Vezi definitia »

DIPLOMÁTICĂ s.f. – V. Vezi definitia »

SÚPĂ s.f. Zeamă de legume sau de carne de vită ori de pasăre fiartă cu legume. [< fr. soupe]. Vezi definitia »

SCRÍMĂ s. f. sport constând în a mânui sabia, spada și floreta. (< it. scrima, după fr. escrime) Vezi definitia »