vâlceá / vâlcícă s. f., art. vâlceáua / vâlcíca, g.-d. art. vâlcélei; pl. vâlcéle, art. vâlcélele Vezi definitia »

SOAREÁ soarele, s. f. (Franțuzism înv.) Serată. – Din fr. soirée. Vezi definitia »

pișólcea s.f. (reg.) 1. persoană care urinează des (în pat); pișotcă, pișoalcă. 2. om moale, prăpădit, leneș, bleg. Vezi definitia »

VERGEÁ, vergele, s. f. Băț, vargă, nuia; bară (îngusta și flexibilă) de metal sau de lemn, cu folosiri diverse. ♦ (Spec.) Sucitor (1). ♦ Spec. Fiecare dintre bețișoarele care se pun între firele urzelii pe măsură ce acestea se înfășoară pe sulul războiului de țesut. ♦ Spec. Fiecare dintre stinghiile care alcătuiesc gratiile unei ferestre. – Lat. *virgella (= virgula). Vezi definitia »

peruzeá (peruzéle), s. f. – Turcoază. Tc. (per.) piruze (Șeineanu, II, 292; Loebel 76; Lokotsch 1638), cf. cuman. peroxa (Kuun 109), ngr. περουζές, alb. perušana, sb. piruze, rus. birjuzá. Vezi definitia »