Definita cuvantului junghia
junghiá (-ghiu, junghiát), vb. – 1. A înjunghia, a pune cuțitul la gît. – 2. A tăia gîtul. – 3. A sacrifica, a jertfi. – 4. A înțepa, a simți un junghi. – Var. înjunghia. Mr. giugl’are, megl. jungl’u. Lat. iugulāre, cu infix nazal (Lexiconul de la Buda; Diez, Gramm., I, 197; REW 4607; DAR; Pascu, I, 93). După Candrea-Dens., 918 s-ar datora unei încrucișări cu iungĕre, ipoteză mai puțin probabilă; Lambrior 373 pleca de la un popular *junglāre. Var. este în prezent mai folosită decît cuvîntul de bază, care pare înv. Der. junghiu, s. n. (înțepătură; înjunghietură; jungher), postverbal de la junghia; jungher, s. n. (pumnal) în loc de *junghiar, cu suf. -ar; junghetor, s. n. (înv., altar); junghetor, s. m. (persoană care sacrifică; parlagiu); înjunghetor, adj. (care înjunghie; care sacrifică); junghetură, s. f. (victimă, animal sacrificat; înjunghietură; sacrificare, omorîre; ceafă, baza craniului), cu suf. -tură, (după Pușcariu 922; Candrea-Dens., 919; REW 4607 și DAR, de la un lat. *iugulatūra).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu junghia
ÎNTRETĂIÁ vb. tr., refl. a (se) încrucișa, a (se) intersecta. (după fr. /s'/entrecouper) Vezi definitia »
PLASTOGRAFIÁ vb. I. tr. A falsifica documente sau semnături pe documente. [Pron. -fi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < plastografie]. Vezi definitia »
MINIÁ, miniéz, vb. I. Tranz. A ilustra cu miniaturi. (din it. miniare) Vezi definitia »
a face recepția expr. a fura. Vezi definitia »
ANTIOHIA, oraș în Siria antică. Fundat în 300 î. Hr., de Seleucos I Nicator, a fost una dintre capitalele Regatului Seleucizilor. Mare centru meșteșugăresc, comercial, cultural și religios. Capitală a prov. romane Siria. Stăpînit succesiv de bizantini (sec. 6-7 și 10-11), arabi (637-969), cruciați, fiind centrul principatului cu același nume (1098-1268), mameluci (sec. 13-15), iar din 1516 de turci. Azi Antakya (Turcia). Vezi definitia »