pitrocít, pitrocítă, adj. (reg.; despre urechile animalelor) tăiat, crestat, perforat (într-un anumit fel) ca semn de recunoaștere. Vezi definitia »

HIPOCLORÍT, hipocloriți, s. m. Sare a acidului hipocloros, care se obține prin acțiunea clorului asupra hidroxizilor puternic bazici sau pe cale electrolitică. ◊ Hipoclorit de sodiu = sare de sodiu a acidului hipocloros, întrebuințată ca dezinfectant și ca decolorant; apă de javel. Hipoclorit de potasiu = sare de potasiu hipocloros. – Din fr. hypochlorite. Vezi definitia »

ALUNÍT, aluniți, s. m. Sulfat natural hidratat de aluminiu și potasiu, alb-gălbui, sticlos, pământos, utilizat la prepararea unor vopsele, medicamente etc. – Din fr. alunite. Vezi definitia »

HĂÍT¹, hăituri, s. n. (Reg.) Hăire. – V. hăi². Vezi definitia »

SLUGĂRÍT s. n. Faptul de a slugări; slugăreală. – V. slugări. Vezi definitia »