SPÚMĂ s.f. În gastronomie, preparat dulce, lejer, din ingrediente amestecate sau mixate, până capătă aspect de spumă, pe bază de creme de lapte și ou sau piure de fructe, cu adaos de frișcă, de albuș bătut spumă sau mering-spumă; se servește ca desert. Vezi definitia »

DIACÚSTICĂ s. f. parte a fizicii care studiază refracția sunetelor. (< fr. diacoustique) Vezi definitia »

BĂIÁTĂ, băiete, s. f. (Reg.) Fată; fetiță. – Din băiat. Vezi definitia »

BALÁDĂ s. f. 1. poezie populară medievală în versuri endecasilabice sau septenare, care se cânta și se recita. ◊ poezie epică, populară sau cultă, care narează fapte istorice sau legendare; cântec bătrânesc. 2. (muz.) compoziție vocală sau instrumentală cu caracter narativ. ◊ (jaz) interpretare rapsodică a unei piese de către un solist acompaniat de orchestră. (< fr. ballade) Vezi definitia »

íremă (írimă), s.f. (înv.) inimă. Vezi definitia »