TROPĂÍT, tropăituri, s. n. Tropăială. – V. tropăi. Vezi definitia »

WILLEMÍT s. n. Silicat natural de zinc, cristalizat, de obicei incolor, sticlos, din care se extrage zincul. [Pr.: vilemít] – Din fr. willémite. Vezi definitia »

ORÂNDUÍT, -Ă, orânduiți, -te, adj. 1. Pus, așezat într-o anumită ordine; aranjat, rânduit. 2. (Înv.) Împuternicit, învestit. 3. (Înv.) Stabilit, fixat, hotărât, destinat. – V. orândui. Vezi definitia »

ANTREPÓZIT s. n. loc, magazie în care se depozitează stocuri de mărfuri sau materiale. (după fr. entrepôt) Vezi definitia »

RONGALÍT s. n. derivat al aldehidei formice, reductor în vopsitorie și în industria de medicamente și contra intoxicațiilor cu mercur. (< fr. rongalite) Vezi definitia »