STERÍL, -Ă I. adj. 1. neroditor, neproductiv, sterp. ◊ care nu poate procrea; (despre plante) care nu face roade sau semințe. 2. (fig.) care nu duce la nimic, fără folos. 3. care a fost sterilizat, dezinfectat. II. s. n. partea nefolositoare dintr-un zăcământ sau dintr-un produs minier. (< fr. stérile, lat. sterilis) Vezi definitia »

DETAȘÁBIL, -Ă, detașabili, -e, adj. Care poate fi detașat. – Din fr. détachable. Vezi definitia »

IMERGÍBIL, -Ă adj. care poate pătrunde într-un lichid, care poate fi (s)cufundat, afundat. (< it. immergibile) Vezi definitia »

STERÍL, -Ă, sterili, -e, adj. 1. (Despre ființe) Care nu poate procrea; (despre plante) care nu face roade sau semințe; sterp. ♦ (Despre pământ) Care nu este productiv, roditor, pe care nu pot crește (în bune condiții) plante. ◊ Pământ steril (și substantivat, n.) = partea nefolositoare dintr-un zăcământ sau dintr-un produs minier. 2. Fig. Care nu produce nimic, care nu duce la nimic, care nu dă nici un rezultat; care este fără folos, zadarnic; infructuos, sterp. 3. (Care a fost) sterilizat sau dezinfectat. – Din fr. stérile, lat. sterilis. Vezi definitia »

INFLAMÁBIL, -Ă adj. 1. Care ia foc, care se aprinde ușor. 2. (Fig.) Înfocat, entuziast, aprins. [Cf. fr. inflammable]. Vezi definitia »