Definita cuvantului lacșă
lácșă (-e), s. f. – (Banat) Un fel de tăieței. Mag. laksa (Candrea; DAR).

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu lacșă
LOMBOSCIÁTICĂ s.f. (Med.) Nevralgie localizată în regiunea lombară și pe fața dorsală a membrelor inferioare. [Gen. -cii. / < fr. lombo-sciatique]. Vezi definitia »
RONDÉLĂ s. f. 1. disc de metal găurit care se pune între o piuliță care trebuie strânsă; șaibă. ◊ căpăcel în formă de disc din carton care acoperă alicele dintr-un cartuș de vânătoare. ◊ disc metalic utilizat la baterea monedelor sau a medaliilor. 2. porțiune din trunchiul unui arbore, de formă cilindrică, la analiza structurii lemnului pentru determinarea vârstei etc. (< fr. rondelle) Vezi definitia »
PROCOVÁNCĂ s. f. Numele unui dans popular și melodia după care se execută. Vezi definitia »
PLOMBAGÍNĂ s.f. Grafit. ♦ Hârtie acoperită cu grafit, care servește pentru multiplicarea textelor la mașina de scris. [Gen. -nei. / < fr. plombagine]. Vezi definitia »
cireáșă (ciréși), s. f. – Fructul cireșului. – Mr. țeriașă, megl. cireașcă. Lat. cerĕsia, forma vulg. de la ceresea (Densusianu, Hlr., 71; Candrea, Éléments, 33; Pușcariu 338; Candrea-Dens., 358; REW 1823; DAR; Graur, Rom., LVI, 106; Rosetti, I, 57); cf. it. ciliegia (abruz. cerásce, cerase), prov. cereiza, fr. cerise, sp. cereza, port. cereja, alb. kjèrši (Meyer 224). Der. cireș (mr. țireșiu, megl. țireș), s. m. (pom fructifer cu flori albe, cultivat pentru fructele sale), care poate fi reprezentant direct al lat. cerasius, vulg. *ceresius; cireșar, s. m. (vînzător de cireșe; luna iunie); cireșel, s. m. (luna iunie); cireșiu, adj. (roșu ca cireașa). Bg. čereša, pe care Conev 48 îl consideră greșit drept etimon al rom., provine cu siguranță din rom. (direct din lat. după Mladenov 682). Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z