BUBUÍT s. n. Faptul de a bubui; zgomot puternic și înfundat produs de explozii, de lovituri repetate etc. Vezi definitia »

BATOLÍT s.m. Rocă intruzivă în formă de masiv, care a luat naștere prin răcirea și consolidarea magmei în interiorul scoarței terestre. [< fr. batholithe, cf. gr. bathos – adâncime, lithos – piatră]. Vezi definitia »

cobzărit s. n. sg. v. cobzăreală. Vezi definitia »

SAPROFÍT, -Ă adj., s. n. / saprofítă s. f. (microorganism, plantă) care crește pe substanțe organice în descompunere. (< fr. saprophyte) Vezi definitia »

ȚÂGÂLÍT adj. v. ȚÂGÂLI. [DLRM] Vezi definitia »