Definita cuvantului lamă
lámă (láme), s. f. – 1. Tablă, foaie, placă de metal. – 2. Partea metalică tăioasă a unui instrument. – 3. Foiță fină metalică (de ras). Fr. lame, parțial prin intermediul ngr. λάμα. Este omonim cu lama, s. m. (conducător religios), din fr. lama; și cu lamă, s. f. (zool.) din fr. lama.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu lamă
PERIBRONȘÍTĂ, peribronșite, s. f. (Med.) Inflamație a țesutului conjunctiv din jurul bronhiilor. – Din fr. péribronchite. Vezi definitia »
AZBESTÓZĂ s. f. pneumoconioză provocată de inhalarea particulelor fine de azbest. (< fr. asbestose) Vezi definitia »
POVÁȚĂ, povețe, s. f. (Pop.) Îndrumare, sfat dat cuiva sau primit de cineva; povățuire, povățuială. ◊ Loc. adj., adv. De povață = ca îndrumător, ca ghid. ♦ Persoană care îndrumează, sfătuiește pe cineva. – Cf. pol. powodca „conducător”. Vezi definitia »
BEȘICOÁSĂ (‹ beșică „bășică”) s.f. Arbust ornamental din familia leguminoaselor, înalt de 2-3 m, cu frunze imparipenat-compuse, flori galbene dispuse în raceme axiliare și fructe păstăi („Colutea arborescens”). Vezi definitia »
CROHMÁLĂ s. f. (Reg.) Scrobeală albă. [Var.: crohmál s. n.] – Din ucr. krochmal. Vezi definitia »