potáș s. m. – Potasă, carbonat de potasiu. Germ. Pottasche. Înv., introdus în sec. XVIII, cînd se exportau mari cantități în Anglia și Olanda, sub formă de cenușă de stejar. Este dubletul lui potasă, s. f. din fr. potasse și al lui potasiu, s. m., din fr. potassium. Vezi definitia »

păzáș, păzáși, s.m. (reg.) cantonier la calea ferată. Vezi definitia »

tovarăș, tovarăși s. m. (deț.) 1. prieten cu care își împarte un deținut pachetul primit de acasă. 2. protejat al unui deținut. 3. complice. Vezi definitia »

HOGÁȘ, hogașe (hogașuri), s. n. V. făgaș. Vezi definitia »

soboláș, soboláși, s.m. (înv.) samur mic, zibelină mică; soboluț. Vezi definitia »