Israíl (-li), s. m. – (Înv.) Izraelit. – Var. Iz(d)rail, Izrael, Israel. Gr. ’Iσραήλ, în parte prin intermediul sl. Iz(d)rail. Sec. XVI. – Der. israilime, s. f. (înv., poporul lui Israel); israiltean, s. n. (înv., israelit); israelit, s. m., din fr. israélite; israiltenesc, adj. (înv., israelit). Vezi definitia »

CRISOTÍL s.n. Silicat hidratat de magneziu. [< fr. chrysotile]. Vezi definitia »

FORJÁBIL, -Ă adj. (Despre metale, aliaje) Care se poate forja. [Cf. fr. forgeable]. Vezi definitia »

TRANSFORMÁBIL, -Ă adj. care poate fi transformat. (< fr. transformable) Vezi definitia »

INCALIFICÁBIL, -Ă adj. Rău, de necalificat; nemaiauzit. [Cf. fr. inqualifiable]. Vezi definitia »