Definita cuvantului lăstun
lăstún (lăstúni), s. m. – Pasăre, Hirundo rustica. Sl. lastunŭ, lastuna (Miklosich, Slaw. Elem., 28; Cihac, II, 166; Conev 54; DAR; Tiktin), era numele unei specii de rîndunică, cf. sl. lastovica „rîndunică”, bg., rus. lastovica, sb., cr. lastavica, Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 287, credea că acest cuvînt ar fi dacic, cf. alb. loš (cf. și Philippide, II, 720).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu lăstun
un nume de fata care este foarte putin popular Vezi definitia »
un gaz puturos urat mirositor emanat de corpul omului prin cur Vezi definitia »
tutún (-nuri), s. n. – Tabac. – Var. Mold. tiutiun. Mr. tutune. Tc. tütün (Roesler 604; Șeineanu, II, 370; Lokotsch 2121), cf. ngr. τυοτούνι, bg., rus. tiutiun, sb. tutun. Este cuvînt oriental, cf. cuman. tutun „fum” (Kuun 125), aplicat posterior plantei. – Der. tutuni, vb. (a fuma); tutunărit, s. n. (dare asupra culturilor de tutun); tutungiu, s. m. (vînzător de tutun și de țigări), din tc. tütüncü (Ronzevalle 68); tutungioaică, s. f. (vînzătoare de tutun; fumătoare); tutungerie, s. f. (debit de tutun); tutuniu, adj. (de culoarea tutunului). Vezi definitia »
IMÚN, -Ă adj. Care prezintă imunitate (1). // (În forma imuno-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) imunitate”. [< lat. immunis, fr. immun]. Vezi definitia »
DEJÚN s. n. masa de prânz; prânz; timpul când se ia această masă. ♦ micul ~ = gustare de dimineață. (< dejuna) Vezi definitia »