Definita cuvantului latin
látin (latínă), adj. – Locuitor din Latium. Lat. latinus (sec. XVII). Este dublet al lui letin, s. m. (străin; eretic), din mag. latin, sb. latin și al lui latină, s. f. (străinătate; lume străină), cf. REW 4927. – Der. latinesc (var. înv. lătinesc, letinesc), adj. (latin); latinește, adv. (în latină); latinie (var. lătinie), s. f. (înv., latină), toate din sec. XVII; latinism, s. n.; latinist, s. m.; latinitate, s. f.; latiniza, vb. (a romaniza, a face latin), toate din sec. XIX.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu latin
șiutemín, șiutemínuri, s.n. (reg.) prăjitură. Vezi definitia »
ANTISUBMARÍN adj. invar. Împotriva submarinelor. – Anti- + submarin (după fr. anti-sous-marin). Vezi definitia »
VIPERÍN, -Ă, viperini, -e, adj. (Livr.) De viperă, privitor la viperă. – Din fr. vipérin, lat. viperinus. Vezi definitia »
MARTÍN, martini, s. m. (Ornit.; de obicei urmat de determinări care indică specia) Nume dat mai multor specii de pescăruși și de pescari. – Din fr. martin. Vezi definitia »
CONSANGUÍN, -Ă adj. v. consangvin. Vezi definitia »