MOABÍT, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din regiunea Moab (Palestina). ◊ (s. f.) limbă semitică din ramura cananeeană. (< fr. moabit) Vezi definitia »

abderít s. m. om simplu, mărginit și caraghios. (< germ. Abderit) Vezi definitia »

BÂLBÂÍT, -Ă, bâlbâiți, -te, adj. (Adesea substantivat și adverbial) Care (se) bâlbâie, care vorbește greu, gângav. – V. bâlbâi. Vezi definitia »

pănușít, -ă, adj., s.f. (reg.) 1. (adj.; despre piei) curățat de păr și de pielițe. 2. (s.f.) semn de recunoaștere la urechea oilor; pănușă. Vezi definitia »

TANTALÍT s.n. Oxid de tantal, de fier și de mangan, mineral cristalizat, de culoare neagră sau roșie-închisă. [< fr. tantalite]. Vezi definitia »