CANONICÁT s.n. Demnitatea de canonic. [Cf. fr. canonicat, germ. Kanonikat]. Vezi definitia »

ABONÁT, -Ă adj., s.m. și f. (Persoană) care beneficiază de ceva. ♦ (Fig.; fam.) (persoană) care frecventează regulat o familie, un local, o instituție fără obligații. [< abona]. Vezi definitia »

SOLVÁT s.m. (Chim.) Combinație formată din moleculele substanței dizolvate și ale solventului. [< fr. solvate]. Vezi definitia »

AUTOREFERÁT s. n. expunere succintă făcută de autor asupra unei lucrări proprii. (după rus. avtoreferat) Vezi definitia »

ÎNGREUIÁT, -Ă, îngreuiați, -te, adj. Devenit mai greu sau mai anevoios; îngreunat. [Pr.: -gre-u-] – V. îngreuia. Vezi definitia »