gîrlă (gîrle), s. f. – 1. Braț de rîu. – 2. Apă mică. Bg. gărlo (Miklosich, Slaw. Elem., 20; Conev 9; DAR). – Der. gîrlan, s. m. (copil hoinar). – Cf. gîrlici, gîrliță. Vezi definitia »

CONFLUÉNȚĂ, confluențe, s. f. Locul de unire a două sau mai multe cursuri de apă. [Pr.: -flu-en] – Din fr. confluence. Vezi definitia »

BĂNÍCĂ, bănici, s. f. Plantă erbacee cu flori albastre, rar albe, dispuse în capitule globuloase, care crește în regiunea alpină și subalpină (Phyteuma orbiculare). – Et. nec. Vezi definitia »

PIESÉTĂ s.f. Mică piesă de teatru (într-un act); scenetă. [Pron. pie-. / < fr. piésette]. Vezi definitia »

ALEBÁRDĂ s. f. v. halebardă. Vezi definitia »