Definita cuvantului leșie
leșíe (leșíi), s. f. – Soluție alcalină. – Mr. (alisivă). Lat. lixiva (Diez, I, 251; Pușcariu 967; Candrea-Dens., 982; REW 5084), cf. it. lisciva (piem. lessia, calabr. lissia), fr. lessive, sp. lejia. Mr., ca și alb. aljsivë, din ngr. ῆλιαίβα ‹ it. – Der. leșia, vb. (a spăla cu leșie); leșier, s. n. (Trans., cenușar); leșietic, adj. (gri, cenușiu; palid). – Din rom. provin bg. lešija, lišija (Capidan, Raporturile, 223), sb., cr. lušija, liksija (Candrea, Elemente, 408).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu leșie
CRONAXÍE s. f. timpul fiziologic caracteristic de excitabilitate a fiecărui organ sau țesut; (spec.) durata minimă de acțiune a unui curent electric, necesar pentru ca substratul excitat să atingă pragul de răspuns. (< fr. chronaxie) Vezi definitia »
METAPLAZÍE, metaplazii, s. f. (Med.) Proces de transformare a unui țesut diferențiat într-un țesut cu o altă structură morfologică. – Din fr. métaplasie. Vezi definitia »
AUSCULTÁȚIE, auscultații, s. f. Faptul de a ausculta. [Pr.: a-us-] – Fr. auscultation. Vezi definitia »
COLORÁȚIE, colorații, s. f. (Rar) Colorit. – Din fr. coloration. Vezi definitia »
SPECTROFOTOGRAFÍE s. f. aplicare a fotografiei la studiul spectrelor luminoase. (< fr. spectrophotographie) Vezi definitia »