Definita cuvantului leucă
léucă (léuci), s. f. – Fuscel de loitră, parte a carului care se sprijină cu un capăt în osie cu celălalt în loitră. Germ. Leichse, prin intermediul mag. löcs (Cihac, II, 170; Tiktin; Scriban). Forma leucă este o reconstrucție analogică, pornind de la pl. leuci, leoci. Cf. slov. levča, sb. lijevča, bg. levka (acesta din urmă probabil din rom.). – Der. leucaș, adj. (încovoiat, răsucit); leucit, adj. (bătut cu bățul).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu leucă
GÂZÚȚĂ, gâzuțe, s. f. Diminutiv al lui gâză; gâzuliță. – Gâză + suf. -uță. Vezi definitia »
GÓDINĂ, godine, s. f. Specie de pepene galben cu coaja lucioasă. – Et. nec. Vezi definitia »
PĂSTRUGĂ, păstrugi, s.f. Pește din fam. acipenseridae (sturioni), prezent în Marea Neagră și Marea Caspică și fluviile aferente, de 1-2 m lungime și o greutate între 20 și 60 kg, având pe corp scuturi mici dințate și altele mari, stelate, cu botul lung și lat ca de rață, fără franjuri, de la care se obțin icre cu bob mai mic, de culoare cenușie (Acipenser stellatus). – V. sturion Vezi definitia »
PNEUMATÓZĂ, pneumatoze, s. f. Îngrămădire de gaze în cavitățile organismului. [Pr.: pne-u-] – Din fr. pneumatose. Vezi definitia »
SALIPIRÍNĂ s.f. Salicilat de antipirină cu proprietăți analgezice, folosit contra reumatismului. [Nume comercial]. Vezi definitia »