VETRÍCE, vetrice, s. f. 1. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu tulpina înaltă, cu flori galbene-aurii dispuse în corimb (Chrysanthemum vulgare). 2. (Entom.; reg.) Efemeră. – Cf. scr. vratič. Vezi definitia »

cováce s.f. pl. (reg., înv.) mâncăruri scumpe și alese. Vezi definitia »

CÓDICE s. n. 1. ansamblu de table cerate, cea mai veche formă de carte la romani. 2. culegere de texte vechi, în manuscrise; codex. (< lat. codex, -icis) Vezi definitia »

INSPIRATRÍCE adj.f.. (Peior.) Inspiratoare, care inspiră. [Pl. invar. / cf. fr. inspiratrice, it. inspiratrice]. Vezi definitia »

1.s.m.Voce bărbatească intermediară intre tenor si bas;cântaret care are o astfel de voce. 2.s.n.Instrument de suflat din alamăçu timbru și registru de bariton(1) Vezi definitia »