HIPURÍT s. m. Gen fosil de lamelibranhiate care au trăit în cretacicul superior; animal din acest gen. – Din fr. hippurite. Vezi definitia »

PIETRUÍT², -Ă, pietruiți, -te, adj. (Despre drumuri, șosele etc.) Acoperit cu piatră. – V. pietrui. Vezi definitia »

LEUCÍT s. n. Silicat natural de aluminiu și de potasiu, de culoare cenușie sau albă, cu luciu sticlos, folosit mai ales ca îngrășământ agricol. [Pr.: le-u-] – Din fr. leucite. Vezi definitia »

INSTRUÍT, -Ă, instruiți, -te, adj. 1. Învățat², cult², cultivat. 2. (Despre ostași) Care și-a însușit cunoștințe de teorie și practică militară. – V. instrui. Cf. fr. instruit. Vezi definitia »

PRIZĂRÍT, -Ă, prizăriți, -te, adj. (Pop. și fam.; despre oameni, animale și plante) Care nu s-a dezvoltat bine, care a rămas mic, nedezvoltat, pipernicit; firav. – V. prizări. Vezi definitia »