Definita cuvantului lin
lin (línă), adj. – Liniștit, senin, pașnic. Lat. lĕnis (Pușcariu 973; Candrea-Dens., 988; REW 4977; Iordan, Dift., 169; Rosetti, I, 107), poate prin intermediul unei var. populare *lĕnus, cf. it. lene, leno (Battisti, III, 2201), prov. le, sp. len. Der. liniște, s. f. (calm, pace, tăcere), cu suf. sl. -iște (probabil der. cult, nu este cuvînt pur popular); liniști, vb. (a potoli, a calma); liniștitor, adj. (care liniștește); neliniștit, adj. (fără liniște); neliniști, vb. (a îngrijora, a conturba); neliniște, s. f. (îngrijorare, alarmă, lipsă de calm); neliniștitor, adj. (îngrijorător, alarmant).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu lin
BEDUÍN, -Ă, beduini, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Arab nomad din Peninsula Arabia și din Africa de nord. 2. Adj. Care aparține beduinilor (1), privitor la beduini. – Din fr. bédouin. Vezi definitia »
EBENÍN, -Ă adj. (Liv.) Asemănător abanosului; negru ca abanosul. [Cf. fr. ébénin, it. ebenino]. Vezi definitia »
LUPÍN s.m. Plantă leguminoasă cu frunze palmate, cultivată ca furaj sau pentru florile sale ornamentale dispuse în ciorchini lungi. [< fr. lupin]. Vezi definitia »
NÁNCHIN s. n. țesătură de bumbac, deasă și rezistentă, pentru dosuri de perne. (< fr. nankin) Vezi definitia »
FLORÍN s.m. 1. Veche monedă de aur și de argint; fiorin. 2. Gulden. [< germ. Florin, fr. florin]. Vezi definitia »