Definita cuvantului lînced
lîncéd (lấncedă), adj. – 1. Galeș, debil. – 2. Bolnav. – 3. Melancolic, abătut. – Megl. lîngit, lîngid. Lat. languĭdus (Pușcariu 976; Candrea-Dens., 994; REW 4890; DAR), păstrat numai în rom. (în celelalte idiomuri romanice sînt derivări neol., cf. Rosetti, I, 168). Rezultatul g › c este modern (totuși se aude var., rară, lînged). A fost explică prin analogie cu muced; dar pare mai curînd efectul unei disimulări g...d. Der. lîncezi, vb. (a zăcea; a fi bolnav, a avea o suferință, a vegeta, a se istovi); lîncezeală (var. lîncezime, înv., lîngejune), s. f. (boală, suferință). Cf. lîngoare.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu lînced
BÚGED, -Ă, bugezi, -de, adj. (Reg.) Buhăit, puhav, umflat. [Var.: búget, -ă, adj.] – Lat. *buccidus. Vezi definitia »
gálfed (-dă), adj. – Palid, veșted. – Var. gălfăd, gîlfed. Origine necunoscută. Cuvînt folosit în Banat și Trans. de Vest. Ar putea fi pus în legătură cu lat. galbinus (prin intermediul unei schimbări de suf. *galbidus?, cf. Pușcariu, Dacor., IV, 684); este însă posibil ca această legătură să fie tîrzie și pur analogică, așa cum este cazul lui gălbează. – Der. gîlfezit, adj. (palid, slab). Vezi definitia »
TREPIÉD, trepiede, s. n. Scaun, suport sau stativ cu trei picioare. [Pr.: -pi-ed. – Pl. și: trepieduri] – Din fr. trépied. Vezi definitia »
AÉD s. m. (în Grecia antică) poet-cântăreț care își recita propriile-i versuri în acompaniament de liră. (< fr. aède, gr. aoidos) Vezi definitia »
TREPIÉD s.n. Scaun, suport cu trei picioare, de metal sau de lemn. [Pron. -pi-ed, pl. -de, -duri, var. tripied s.n. / < fr. trépied, cf. lat. tres – trei, pes – picior]. Vezi definitia »