MÁRȘĂ s.f. Sol format de depunerile rămase după retragerea apelor mării. V. polder. [< germ. Marsch, rus. marș]. Vezi definitia »

BÚJENIȚĂ, bujenițe, s. f. (Reg.) Carne afumată. – Din ucr. buženycja. Vezi definitia »

SĂRĂTÚRĂ, sărături, s. f. 1. Faptul de a fi sărat; sare conținută de ceva. 2. Teren bogat în săruri minerale solubile, cu fertilitate scăzută; p. ext. pășune care se întinde pe un astfel de loc. 3. Mâncare preparată cu (prea multă) sare; aliment conservat cu sare. – Săra + suf. -ătură sau lat. salatura. Vezi definitia »

AUTOANALÍZĂ, autoanalize, s. f. Analiză a propriei personalități (și conștiințe). ♦ Spec. Introspecție.[Pr.: a-u-to-a-] – Auto¹- + analiză. Vezi definitia »

GÉMĂ, geme, s. f. Nume generic pentru orice piatră prețioasă translucidă. ♦ Bijuterie sau obiect de artă făcut dintr-o piatră prețioasă sau semiprețioasă pe care sunt gravate figuri ori motive decorative. ♦ (Adjectival; în sintagma) Sare gemă = sare de bucătărie cristalizată, extrasă ca atare dintr-o salină; halit². – Din fr. gemme, lat. gemma. Vezi definitia »