ZOREÁ, zorele, s. f. (La pl.) Nume dat mai multor specii de plante agățătoare ornamentale, cu flori mov-roșcate sau albastre, având corola în formă de pâlnie; bună-dimineața, adormițele (Ipomaea, Pharbitis); (și la sg.) plantă care face parte dintr-una din aceste specii. – Zori¹ + suf. -ea. Vezi definitia »

Incapacitatea de a vorbi datorită unui spasm al mușchilor vocali. Vezi definitia »

AIÚREA adv. În alt loc, în altă parte; undeva, departe. ◊ Într-aiurea = fără țintă; la întâmplare. ◊ Expr. A vorbi aiurea = a vorbi fără rost. ◊ (Cu valoare de interjecție, fam.) Aiurea! N-ai dreptate. ♦ (Adjectival) Zăpăcit. [Var.: aiúre adv.] – Lat. aliubi + re + a. Vezi definitia »

pâteá s.f. (reg.; în loc. adv.) de-a pâtea = de-a prinselea. Vezi definitia »

ZESTRICEÁ, -ÍCĂ, zestricele, s. f. Zestrișoară. – Din zestre + suf. -ic-ea. Vezi definitia »