SĂLĂȚÍCĂ, sălățele, s. f. 1. Diminutiv al lui salată. 2. Plantă erbacee cu flori galbene din zona muntoasă (Asperis foetide). 3. (Bot.; reg.) Untișor (Ranunculus ficaria). [Var.: sălățeá s. f.] – Salată + suf. -ică. Vezi definitia »

coșolínă s. f. – Nutreț verde, iarbă, furaj. Rus. košenina, probabil contaminat cu rut. košelina „coș” (DAR). Vezi definitia »

învăluitúră s.f. (înv.) 1. rostogolire, prăvălire de valuri. 2. tulburare, frământare; (la pl.) necazuri, neajunsuri. 3. amestec de fân și paie pentru vite. Vezi definitia »

IMUNOELECTROFORÉZĂ s. f. adaptarea tehnicii electroforetice în scopul imunizării. (< fr. immunoélectrophorèse) Vezi definitia »

NĂPẤRCĂ, năpârci, s. f. 1. 1. Specie de șopârlă lipsită de membre, cu corpul lung de 25-30 cm, cilindric, de culoare cenușie, acoperit cu solzi strălucitori (Anguis fragilis). ♦ P. gener. (Reg.) Șopârlă. 2. (Pop.) Viperă. ◊ Expr. Pui de năpârcă = om rău, perfid. 3. Epitet dat unei persoane foarte rele, perfide, primejdioase. II. P. anal. (Reg.) 1. Bici; fiecare dintre curelele unui gârbaci. 2. Luntre mică și îngustă. [Pl. și: (reg.) năpârce] – Cf. alb. neperke, nepertke. Vezi definitia »