OSATÚRĂ s. f. 1. totalitatea oaselor unui vertebrat; schelet. 2. (fig.) constituție internă; structură. 3. sistem de bare, structura de rezistență a unei construcții, mașini etc. (< fr. ossature) Vezi definitia »

ANLUMINÚRĂ s.f. (Lit.) Denumire dată ilustrațiilor în culori vii ale manuscriselor medievale. V. miniatură (2). [< fr. enluminure]. Vezi definitia »

REZÍTĂ s. f. rășină sintetică, produs final în reacția de policondensare a fenolului cu formaldehida. (< fr. résite, germ. Resit) Vezi definitia »

cấlfă, s.f. (înv. și reg.) babă. Vezi definitia »

glucóză s.f. Monozaharidă de culoare albă, cristalizată, dulce, care se găsește în miere, în fructe, în compoziția glucidelor. (< fr. glucose) Vezi definitia »