hareá s. f. – Mătase, moar. Tc. hare (Șeineanu, III, 60). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »

cordeá (cordéle), s. f. – 1. Bentiță, panglică. – 2. Plantă (Bandingera arundinacea). – 3. Tenie. – Mr. curcudeauă. Ngr. ϰορδέλα (Densusianu, Rom., XXXIII, 276; Tiktin; Gáldi 167), din it. cordella; cf. tc. kordela. – Der. cordelat, adj. (împodobit cu panglici); cordelar, s. m. (negustor de mărunțișuri); cordelărie, s. f. (mercerie). Este dublet al lui cordelă, s. f. (pește marin, Leptocephalus conger), din același cuvînt gr. Vezi definitia »

NICĂIÉREA adv. v. nicăieri. Vezi definitia »

stupineá, stupinéle, s.f. (reg.) stupină; livadă cu stupi. Vezi definitia »

MĂRGEÁ, -ÍCĂ, mărgele, s. f. 1. Boabă (mică) de sticlă, de piatră etc., de forme și culori diferite (înșirată pe ață, cusută pe un veșmânt etc.), folosită ca podoabă; (la pl.) șirag format din asemenea obiecte. 2. (La pl.) Protuberanțe ale pielii de pe capul și gâtul curcanului. 3. (În forma mărgică) Numele dat mai multor plante erbacee din familia gramineelor, cu flori mici, dispuse câte una sau două în vârful unor spiculețe (Melica). – Din lat. margella. – Mărgică: cu schimbare de suf. Vezi definitia »