BLEG, BLEÁGĂ, blegi, -e, adj. 1. (Despre ființe) Moale, molâu; (despre oameni) prost, nătărău. 2. (Despre urechile animalelor) Care atârnă moale în jos; (despre urechile oamenilor) îndepărtat de cap și îndoit. – Comp. sb. bleka „prost”. Vezi definitia »

STRATÉG s. m. 1. (în Grecia antică) general, comandant al unui polis; fiecare din cei 1⁰ magistrați supremi ai Atenei, aleși pe un an. 2. comandant de oști cunoscător al strategiei. 3. cel care conduce cu competență un oarecare număr de operații, care se descurcă cu abilitate în anumite situații politice. (< fr. stratège, lat. strategus, gr. strategos) Vezi definitia »

ARHISTRATÉG, arhistrategi, s. m. Comandant suprem al armatei la Grecia antică. – După fr. archistratège. Vezi definitia »

(reg) datina,obicei Vezi definitia »

(reg) taran Vezi definitia »